În România, activitatea de colectare şi păstrare a materialului genetic vegetal a început odată cu debutul preocupărilor de ameliorare ştiinţifică, dar aceste activităţi şi-au conturat caracterul sistematic, orientat către conservarea genetică a resurselor vegetale pentru alimentaţie şi agricultura simultan cu înfiinţarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava. La iniţiativa dr. ing. Mihai Cristea, proiectarea băncii a început în anul 1982, iar construcţia ei a demarat în anul 1985, proiectul fiind efectuat dupa o documentare temeinică în mai multe bănci de gene moderne ale perioadei respective.Construcţia propriuzisă s-a desfăşurat în două etape: în anul 1987 s-a definitivat construcţia laboratoarelor, iar în anul 1988 au fost edificate celulele de conservare. |
|
)
În perioada 1987-1990 unitatea a funcţionat ca laborator specializat în domeniul resurselor genetice vegetale, în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava.
Pe baza Hotărârii Guvernului României nr. 371 din 1990, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a devenit instituţie publică, de sine stătătoare, cu personalitate juridică, având caracter naţional. Mandatul acesteia, specific majorităţii băncilor de gene de la nivel mondial, fiind explorarea, colectarea, evaluarea şi conservarea resurselor genetice vegetate, fiind finanţată integral de la bugetul de stat şi subordonată, direct, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În perioada 9 decembrie 2009 – 15 martie 2018, de când HG 1433/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial 857, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a fost comasată cu Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor Bucureşti.
În prezent, în baza HG 112/15 martie 2018, structura și-a schimbat denumirea în Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava și a devenit instituție de drept public organizată ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.